"The Bear, the State and Society" - a sociological perspective on a problematic from the sphere of nature preservation

Authors:
Ştefan Ungurean ( Faculty of Sociology and Communication, Transilvania University Braşov),
George Predoiu ( Faculty of Silviculture and Forest Engineering, Transilvania University Braşov),

Cristian Bălăcescu ( Faculty of Economic Sciences - Institute for Enterprise Administration, Transilvania University Braşov).

"LIFE - Enhancing the Conditions Regarding Large Carnivores Preservation - Transfer of the Best Practices " (Bulgaria, Greece, Italy and Romania) is a project consisting of two pursuits. The first one, focused on quality (thematic coding, nVivo processing) the implication of the state's institutions in the preservation of bear populations. The second one, focused on quantity (SPSS processing) is concerned with  the way the members of 'affected'  communities relate to the bear. Discourses of truth assert that institutions don't speak 'a single language', the network - mixture of sovereignties and disciplinary powers (Foucault) - allowing the bear to escape control, given the fact that it doesn't dispose of a specific space, he becomes more and more visible, meeting man, considered to be 'sacred', but also a profit source. Mirror of the self, we perceive them as beings which have to be protected as long as they don't enter our space, but also of the civilization, built upon the Enlightenment's definition of modernity, man 'answers' -  the animal ("the other absolute") 'reacts'. The replacing option "who suffers - who doesn't suffer" (Derrida), the empathy, base of the reconciliation of man and nature, doesn't seem, for the time being, possible. The proposed suggestion, having its own problems: to address the problem of bear preservation in terms of a theory of public goods (Olson) by starting from Sloterdijk's concepts of 'park' and 'taming' (heideggerian applications).

(Conference of the Department of Sociology and Social Work - Bucharest University - May 2011)

,,Ursul, statul şi societatea”- o perspectivă sociologică asupra unei problematici din sfera conservării naturii

Autori:

Ştefan Ungurean ( Facultatea de Sociologie şi Comunicare, Universitatea Transilvania din Braşov),

George Predoiu ( Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Universitatea Transilvania din Braşov),
Cristian Bălăcescu (  Facultatea de Ştiinţe Economice- Institutul de Administrare a Intreprinderilor, Universitatea Transilvania din Braşov).

Proiectul ,,LIFE  – Îmbunătăţirea condiţiilor privind conservarea carnivorelor mari – transferul celor mai bune practici” (  Bulgaria, Grecia,  Italia şi România) a inclus două demersuri. Primul, calitativ ( codare tematică, prelucrare  nVivo) vizând  implicarea  instituţiilor statului în conservarea ursului.  Al doilea, cantitativ ( prelucrare SPSS) urmărind  raportarea faţă de urs a membrilor comunităţilor ,,călcate” de acesta. Discursurile de adevăr mărturisesc că  instituţiile nu vorbesc ,,o singura limbă”, reţeaua - amestec de  suveranităţi şi puteri disciplinare ( Foucault)-, permiţând ursului să scape controlului, în condiţiile în care nu dispune de spaţiu propriu, el devine din ce în ce mai vizibil, ieşind în întâmpinarea omului, considerat drept ,,sacru”, dar şi  generator de profit. Oglindă a sinelui,  îl percepem ca   fiinţă care trebuie protejată numai  dacă nu ne  intră ,,în bătătură”, dar şi a civilizaţiei, construită pe definiţia  iluministă a modernităţii, omul ,,răspunde”- animalul ( ,,celălalt absolut”) ,,reacţionează”. Varianta înlocuitoare,  ,,cine suferă - cine nu suferă” ( Derrida), empatia, bază  a refacerii comuniunii om - natură, nu pare, deocamdată, realizabilă.  Sugestia propusă, cu probleme şi ea: pornindu-se de la conceptele de ,,parc” şi de ,,îmblânzire” ale lui Sloterdijk ( aplicaţii heideggeriene), să gândim conservarea ursului în termenii unei teorii a bunului public (Olson).

(Conferinta Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala - Universitatea din Bucuresti - Mai 2011)